Nu de relaxare avem nevoie, ci de strategie și organizare. Planul concret propus de PLUS: introducerea testării de tip “pooling”5 min read

175

Ordinul 622/2020 al ministrului Sănătății din 15.03.2020 (cu modificările și completările ulterioare), care prevede relaxarea condițiilor de carantină pentru persoanele care vin din zonele roșii, a stârnit, pe bună dreptate, controverse și îngrijorări. Acesta se referă la carantinarea la domiciliu a persoanelor asimptomatice, care revin în țară din zonele „roșii”, pe proprie răspundere.

Pe de-o parte, o relaxare a condițiilor de carantinare și izolare a persoanelor care vin din țări cu transmitere intracomunitară extinsă ne expune la un risc de extindere a epidemiei într-un moment în care vârful numărului de cazuri nu a fost atins și în condițiile în care ne așteptăm ca un număr mare de români să aleagă să revină în țară pentru sărbătorile de Paște.
Pe de altă parte, deși Guvernul nu a făcut publice aceste date, putem presupune că există o îngrijorare a acestuia cu privire la costurile cu cazarea, mâncarea, asistența medicală și capacitatea de a asigura paza centrelor de carantină, pentru că acestea sunt dificil de suportat de bugetul și așa secătuit de prevederile populiste din ultimii trei ani și de cheltuielile efectuate pentru gestionarea crizei sanitare și economice din ultimele două luni.

SOLUȚIA propusă de PLUS: 

Echipa de cercetători de la Crucea Roșie Frankfurt (Germania), coordonată de profesorul Erhard Seifried, împreună cu Institutul pentru Virusologie Medicală din cadrul Spitalului Universitar Frankfurt (Universitatea Goethe), sub coordonarea profesorului Sandra Ciesek, a dezvoltat cu succes o metodă care ne permite să creștem imediat și semnificativ capacitatea de testare pentru identificarea virusului SARC-CoV-2: testarea de tip „pooling”.

Echipa executivă PLUS Sănătate propune un plan corect, menit să asigure 1) întoarcerea rapidă a persoanelor la domiciliul din țară; 2) reducerea riscului de răspândire a infecțiilor în comunitate prin:

Carantină de scurtă durată + testare tip „pooling”
·   Testarea tuturor persoanelor asimptomatice care intră în țară prin testare de tip „pooling”. Această metodă presupune recoltarea de probe individuale de la un grup de persoane (de exemplu, toți călătorii care se întorc în țară în același autoturism sau membrii unei familii de cinci persoane care călătoresc împreună) și analiza unei singure probe, compusă din „amestecarea” probelor de la tot grupul. Dacă un astfel de test este pozitiv, ulterior se analizează individual testele recoltate de la fiecare membru al grupului, iar, între timp, membrii grupului rămân în carantină instituționalizată.
·   Carantina de scurtă durată: persoanele care intră în țară vor sta în carantină instituționalizată pentru perioada de timp necesară pentru prelevarea testelor, analiza lor și comunicarea rezultatelor. 
*Persoane simptomatice – sunt testate de la început individual, la spitalul COVID-19 din județ.

Ulterior, vom avea următoarele situații:

–   Grupurile de persoane asimptomatice, cu teste negative – pot merge în izolare la domiciliu pentru 14 zile, sub supravegherea DSP, medic de familie și reprezentanții MAI. Măsura de izolare la domiciliu este necesară din cauza riscului de rezultat fals-negativ asociat testării Real Time-PCR, risc crescut mai ales în primele zile de la contactul cu o persoană infectată. Alternativa ar fi menținerea grupurilor de persoane în carantina pentru cinci-șapte zile și repetarea testului după această perioadă. 
–   Grupuri de persoane asimptomatice care au ieșit pozitive la testele pooling – rămân în carantină instituționalizată, sub supraveghere medicală. Opțional, în funcție de capacitatea de testare din județul respectiv, se poate efectua testarea individuală, pentru fiecare membru al grupului. Persoanele care dezvoltă simptome au recomandare de spitalizare. 

AVANTAJE

Reducerea costurilor – Până în prezent, doar costurile cu cazarea și masa pentru o persoană carantinată timp de 14 zile era de până la 300 de lei/zi, adică 4.200 de lei/ persoană/ perioadă de carantină. Costul cu testarea, mai ales dacă se practică metoda de pool testing, este mult mai mic, invers proporțional cu numărul de teste efectuate într-un eșantion, iar costul cu cazarea și masa pe perioada carantinei de scurtă durată se reduce semnificativ. 

Risc de infectare intracomunitară scăzut – Ajung în comunitate doar persoanele care au rezultate negative la testul de grup, iar asta reduce semnificativ (dar nu complet, din cauza riscului de rezultat fals negativ) riscul de transmitere intracomunitară. Ca mijloc suplimentar de precauție, propunem pentru aceste persoane măsura de izolare la domiciliu.

Limitările acestei metode depind mai ales de capacitatea de testare a fiecărui județ, de existența personalului de laborator care să efectueze un număr suficient de teste la un standard înalt de calitate și de riscul de a obține rezultat fals-negativ la grupurile din care fac parte persoane pozitive care s-au infectat recent. Totuși, metoda pool-testing, utilizată deja în Israel și în India și recomandată de către autoritățile din Germania și Statele Unite, ar putea să reprezinte o soluție pentru aceste limitări.

În România, metoda pool-testing a început să fie folosită cu rezultate bune în Bihor, pentru persoanele aflate în carantină. Metoda ar putea fi folosită la scară largă, în special pentru testarea în comunitățile cu risc epidemiologic crescut. 
Planul propus nu exclude menținerea normelor stricte de distanțare socială sau carantinarea instituțională în condiții (reale!) de siguranță și confort.

Executivul PLUS Sănătate
Coordonator: Vlad Voiculescu
Dr. Ioana Mihăilă
Diana Stoica

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here