PLUS: Guvernul a acționat mult prea târziu4 min read

114

Peste doar două zile, expiră starea de urgență stabilită prin decret prezidențial și, odată cu ea, diferitele restricții impuse prin ordonanță militară pe parcursul ei, iar Curtea Constituțională a decis în urmă cu foarte scurt timp faptul că, deși va putea fi impusă starea de alertă, ea nu va putea include și restricții ale drepturilor și libertăților.

În mod normal, Guvernul ar fi trebuit să fie pregătit să instituie rapid starea de alertă, o variantă mai puțin drastică a stării de urgență, dar care implică, de asemenea, limitarea anumitor drepturi și libertăți. Suntem însă în situația în care reglementarea ce permitea Guvernului să instituie starea de alertă (respectiv Ordonanța de urgență 21/2004) este neconstituțională cât timp afectează drepturi și libertăți – potrivit Articolului 53 al Constituției, doar Parlamentul, prin lege, poate stabili cadrul pentru restrângerea anumitor drepturi și libertăți.

Curtea Constituțională a avertizat încă de acum o săptămână că este gata să declare neconstituțional orice act al Guvernului, inclusiv ordonanțele de urgență, prin care sunt restrânse drepturi și libertăți. Era cunoscut de chiar mai mult timp faptul că CCR urmează să se pronunțe cu privire la o sesizare a Avocatului Poporului cu privire la OUG 21/2004. Punând cap la cap aceste informații, Guvernul putea înțelege din timp că îi rămâne deschisă o singură cale – cea a trimiterii către Parlament a unui proiect de lege de reglementare a stării de alertă prin care să fie incluse și anumite restricții, similar în mare parte OUG 21/2004.

Din păcate, Guvernul a acționat mult prea târziu: proiectul a fost trimis în Parlament cu doar patru zile înainte de expirarea stării de urgență și cu doar două zile înainte de pronunțarea CCR prin care s-a stabilit că în starea de alertă Guvernul nu va putea restrânge drepturi și libertăți. Asta, deși Guvernul ar fi trebuit să știe foarte bine că, oricâtă voință politică ar exista, un proiect de lege nu va putea intra în vigoare în mai puțin de șase-șapte zile de la momentul primirii lui la Parlament. Chiar dacă toate avizele se dau pe repede înainte, iar fiecare dintre cele două camere ale Parlamentului se pronunță în doar o zi, tot este necesar ca proiectul să aștepte două zile eventuale contestații la CCR. Ulterior, chiar dacă președintele ar promulga-o imediat, iar responsabilii de la Monitorul Oficial ar publica textul în aceeași zi, legea ar intra în vigoare la trei zile după publicarea ei, potrivit Art. 78 din Constituție“, a explicat juristul Andrei Lupu, membru al Biroului Național PLUS.

Perioada 15-19 mai va ajunge, așadar, să nu mai includă nicio restricție în ceea ce privește drepturi și libertăți. Chiar dacă se pot lua măsuri administrative, de reorganizare a unor instituții, cetățenii vor fi liberi să acționeze de parcă nu ar exista o pandemie. Vom fi aruncați într-un tip de vest sălbatic din care statul lipsește, fiecare fiind responsabil pentru propria persoană, în timp ce doar înțelepciunea colectivă ne-ar putea păzi de răspândirea COVID-19.

Și, totuși, dincolo de a constata o astfel de situație dezamăgitoare, cei în funcții de putere trebuie să găsească soluții. Ele există, dar este nevoie de curaj pentru a și le asuma, recunoscând eșecul anterior.

Cea mai corectă soluție din punct de vedere constituțional, este instituirea de către președintele țării, prin decret, a stării de urgență pentru doar câteva zile, atât timp cât este necesar pentru intrarea în vigoare a regulilor privitoare la starea de alertă. Nu înseamnă că rămânem blocați în casă. Dimpotrivă, pot fi stabilite aceleași restricții care urmau să fie stabilite în cazul stării de alertă sau unele chiar mai puțin grave. Decretul președintelui este necesar pentru a crea contextul constituțional în care autoritățile pot lua astfel de măsuri. Dar o astfel de măsură necesită curajul din partea președintelui de a recunoaște eșecul guvernului pe care l-a susținut până acum, precum și asumarea riscului de a fi criticat public de o parte a populației care va înțelege într-o mai mică măsură aceste subtilități legislative. Pentru cineva care nu își dorește să fie doar om politic, ci om de stat, un astfel de curaj trebuie asumat.

Atât puterea actuală, cât și o parte a opoziției sunt responsabile pentru situația absurdă în care ne vom afla în scurt timp. Totuși, Guvernul și Președintele au la îndemână soluții, chiar dacă de ultim resort. Este nevoie doar de curajul de a admite propria greșeală și de a asuma soluționarea situației, oricât de nepopulară ar fi o astfel de asumare. Ar fi bine ca cei responsabili să protejeze populația în locul procentelor din sondaje“ – a adăugat Andrei Lupu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here